Ierarhia trebuintelor, dupa cercetatorul Abraham Moslow, este in mare cam aceeasi pentru toti indivizii, indiferent din ce mediu social provin. Exista cateva nivele ce pot fi bine ilustrate pentru orice persoana, sub forma unei scari, pornind de la baza: nevoi fiziologice (aer, apa, hrana, somn, etc), nevoi de securitate (siguranta fizica si psihica, echilibru emotional), nevoia de apartenenta (trebuinta de a apartine unui grup, de a fi acceptat, de prietenie, de dragoste), nevoia de recunoastere sociala (de afirmare), trebuinte cognitive (de a intelege, de a cunoaste, de a explora, de a descoperi ), trebuinte estetice (de frumos, de ordine, de simetrie, de armonie ), nevoia de autorealizare (stima de sine si din partea celorlalti).
Tinerii de astazi, ca si si cei dintotdeauna, au avut si au modele de urmat din mediul social in care au trait, sau traiesc. Ei, in mod firesc, ar trebui sa fie incadrati in acelasi sistem de valori ierarhice. Ce modele statistice au? In ordinea descrescatoare a intereselor pentru viitoarea profesie a celor din ziua de azi, iata cateva exemple: vedetele de televiziune 36,5 % motivati de arta si succesul facil la public, membrii familiei 16,6 % (cercetarea Gallup), sportivii cu 11,2 %, profesorii cu 7,5 %, oamenii de cultura, doar cu 1,2 %.
Abateri de la unele rezultate statistice se regasesc printre elevii din anii terminali ai Asociatiei Pro Ruralis Iasi, care de cele mai multe ori nu se incadreaza in cercetarea Gallup, ei neavand modele de urmat din familie, fie ca nu mai au un parinte, fie ca parintii nu au studii si functii remunerate corespunzator dupa care familia sa traiasca in mod decent. In proiectul nostru nu avem tineri care sa nu doreasca sa invete; ei au o viziune matura a ceea ce isi propun sa devina. Unii isi imagineaza cum ar fi sa-ti faci o firma de Management si Marketing (in care sa lucreze si fratii si surorile), altii sa devina medici intr-un spital ultradotat (sa salveze vietile celor in pericol din cauza bolilor si a accidentelor), psihologi cu cabinet particular (pentru ca psihologia este o „stiinta a inimii ” ce ”trebuie facuta cu arta”), farmacisti (sa amelioreze suferinta), sau sa urmeze dreptul (ca sa curme nedreptatea de la radacina). Nu poti sa-i descurajezi in visurile lor. Pacat ca boala invatamantului romanesc dintotdeauna a oferit imformatii cu sacul, iar despre adevarata viata (ca sa stie ce sa faca in viitor) cu degetarul. E adevarat ca mass-media da o mana de ajutor prin promovarea non-valorilor si pentru franarea gandirii optimiste pentru viitor (va asteapta un cutremur de peste gradul 7, e criza, n-o sa avem ce manca, radiatiile solare ucigatoare sparg patura de ozon, se inverseaza polii Pamantului). Lista din paranteza se completeaza permanent cu alte si alte previziuni catastrofale, ca si cand unele fenomene n-ar dura de mii, sute de mii sau milioane de ani si ca si cand stirile pozitive au murit toate din fasa.
Cine oare a mai inventat si Rating-ul si interesul pentru stirile care abat populatia de la adevaratele probleme sociale?
In societatea de azi tinerii sunt supusi unor presiuni enorme, ca intre niste placi tectonice care se erodeaza si se fractureaza deasupra focului mistuitor din adancul pamantului, prinsi intre mentalitatea comunista neeradicata si cea capitalista insuficient instituita. Nu-i poti condamna daca spun ca studiile oferite in liceu nu-i ajuta suficient in viata reala, insa ii poti condamna daca nu vor sa se integreze social si nu doresc sa munceasca, asteptand mila parintilor, a bunicilor sau ajutoarele sociale (care intre noi fie spus, pentru o buna parte a persoanelor apte de lucru, protejeaza nemunca!).
Cred in viitorul celor 29 de elevi de exceptie, care vor termina liceul in acest an scolar la liceele de elita din Iasi. Cred deasemenea si in cei 68 de fosti elevi din Asociatia Pro Ruralis, care sunt absolventi, masteranzi sau inca studenti la diferite facultati, chiar daca unii dintre ei inca nu si-au gasit un loc de munca, desi lupta cu disperare sa se integreze social, sa fructifice in folosul societatii pregatirea si inteligenta lor.
